Ganduri despre viata

Viata e ca o cutie a pandorei... nu se stie ce se afla inauntrul ei, dar cert e ca, daca nu te lupti cu ea, o te mature ca o barca prinsa intr-o furtuna pe ocean, un nimic care s-a materializat.
Fiecare îsi poate cladi o viata, asa cum îsi
doreste, plina de: fericire deplina, realizari , suferinta pustiitoare, deznadejde, bucurie, resemnare, iubire ,neputinta.
Eu mi-am ales pe aceea cu suferinta, ca din asta traiesc, iar sentimentele mele sunt triste si trairile mele sunt umplute de suferinta. Inima mea nu mai e deschisa la nevoile celor din jur, e surda la dorinta de iubire.
Am pierdut tot intr-o clipa, ce-am avut s-a evaporat si a pierit din mine omul, omul acela care cândva era cel mai fericit, cel mai plin de viata, iubire, daruire, tot ce-a fost a disparut ca prin farmec , un vis urat care s-a întins prea mult, devenind un cosmar .....

De ce?
trebuie sa pierdem ceva, ceva ce ne este drag, de ce trebuie sa traim cu suferinta în suflet?

De ce?
Prea numeroase întrebari, prea multa suferinta care ne curma visele si ne învaluie viata…… si o sa traim cu ea în suflet , în pofida faptului ca se spune ca timpul vindeca toate ranile. Nu are cum…..
Ele raman acolo în suflet si în inima, ne aducem aminte cu amaraciune, când suntem mai tristi, abandonati de lume , pierzând dorinta de a trai, lasând la o parte toate lucrurile frumoase pe care viata ni le ofera noua, oamenilor de rând......
Acum îmi aduc aminte cu amaraciune si sa ma gândesc la ce-ar fi putut fi.....
Trebuie sa pastram în noi toate clipele, chiar si pe cele dureroase, sa le transformam intr-o amintire placuta ..de care sa ne aducem aminte cu placere
E oare posibil ca un clipă din viata ta sa te schimbe atât de mult?
Da, deoarece am trait si eu pe pielea mea si am asistat ca un spectator cum o persoana s-a schimbat atât de mult, devenind un om posac, plin de neputinta, cu durere în suflet, plin de deznadejde, fara pofta de viata, o umbra a acelui de altadata .
Viata e ca un rau, amintirile se vor revarsa si iti vei aduce aminte în anumite dimineti, de viata care a luptat ca sa te doboare.
Ceea ce nu te ucide te face mai puternic
Vezi societatea intr-un mod diferit, sa nu iti fie frica de batranete .
Încerc sa te caut în noapte, alergând catre un loc unde sper sa fii tu.
Când ma gândesc ca ai plecat, un spatiu gol s-a creat în inima mea si lumea nu mai e la fel , ma întorc în trecut retraind toate acele ocazie dorind sa fii alaturi de mine, amintirile sunt singuratice ca noptile fara somn..
Sunt singur si fara ajutor trunchiul meu trasare la vocea ta, sunt slab si fragil...
De suferit, am suferit destul....si am încercat sa ma închid în mine ca o scoica...
Prea multe lucruri care se incruciseaza
Prea multe raspunsuri
Prea mult din toate
Nu mai stiu daca a fost ceva real totul mi se pare prea mult dar niciodata atât de putin .....
Prea putine pareri pe piedestalul preamarit pentru primele contradictorii dintre viata si vis, iubire si tristete.
E o alta noapte singuratica si un om singur, o alta cana de cafea goala si un pat gol
Acesta sunt eu
Am încalcat o promisiune facuta mie am facut pe cineva sa sufere dar nu pot spune ca nu mi-am dat silinta de a fi fericit, si acum o iau de la început, un alt cosmar, dar se lumineaza totul ca o strada iluminata.

Întreaba singuraticul când ai sa simti ca poti..
Poti sa faci totul de 1 singur?
Aminteste-ti ca nimeni nu poate face de 1 singur
Întreaba-l pe singuratic, cel ranit si totusi plin de iubire, si te gândesti
Ce se întâmpla cu cei suferinzi
Cine ne invata ? Tot ce stiu e ca trebuie sa gasesti o liniste interioara....

Am avut viziunea ca fericirea e doar o iluzie plina de tristete si confuzie
Iubirea creste în timp
Nu mai pot suporta aceasta durere , sunt în întuneric si caut orbecaind lumina, friguros si pierdut, nici cum cred ca, caut pe cineva sa îi pese
Totul se misca si se duce catre nicaieri
Sunt singur ca nu reusesc
Daca nu mai e loc de început, tot ce a mai ramas e un sfârsit
Salbatic e soarele ca straluceste, salbatica e marea când e abatuta
De ce pasarile se opresc din cântat si stelele din stralucire?
Nu pot întelege de ce viata fuge asa de repede
De ce ..
inima mea nu mai bate si ochii îmi sunt plini de lacrimi?
Si am facut greseli în viata
Acum sunt pregatit sa ma regasesc în stralucirea ochilor persoanei iubite
Si sa caut drumul spre casa
Trebuie doar sa ma adun
Stiu doar ca nu am dorit sa ma las în urma..
Nu mai conteaza ce a fost si ce o sa fie
Traieste momentul..
Iti fura din nou privirea si cauta sa te sarute , acum iti ia rasuflarea spunându-ti ca nu i-ai lipsit, preferi sa sângerezi tu, ca sa o iubesti pe ea
Acum iti vorbeste, si parca rade
Ai urcat un munte si te-ai întors, apoi ti-ai vazut gândurile
Poti sa treci prin schimbari ca si anotimpurile
Desi iti era frica de schimbari..
Iti construisei viata în jurul cuiva, sau a amintirilor persoanei acesteia , tu devii mai batrân, poti fi aripile ei de argint, tu vei fi visul acela, care rasare din când în când, si se spunea ca era o viata
O viata de om..
Nu conteaza acum…
Începi sa nu o mai iubesti, întoarce-te sa vezi, asa cum o iubeai , cu multi ani în urma .....
Acum stau calm m derulez pas cu pas, si analizând partea buna a lucrurilor
Nu e bine sa ma subestimez si sa ma resemnez asa cum am facut-o prima oara, am realizat ca trebuie sa fiu optimist, mereu bate vântul anterior de furtuna, mereu iese soarele la orizont
Da vrei simpatia mea, deschide-ti inima catre mine, si ai sa ai tot, as muri pentru tine, când nu mai e nimic de facut
Da ma urasti pentru ceea ce am scris „si nu am scris destul” m-ai perceput gresit
....eu doar îmi expun trairile si parerile , încearca si cauta ceva folositor în ce am scris, poate ai trait, vei trai sau pur si simplu te vrei regasi în vre-un fragment
nu vei gasi usor, vei vedea totul ciudat, îndată ce am încercat sa exprim , nu ai sa crezi, dar ai sa vezi, tot ceea ce ai sa vezi este un scris, nimic altceva, cu idei andoaselea
tot ce a fost, a fost ca sa ma schimb
sa stau toata viata la fereastra si sa ma feresc de soare?
Nu se poate asa ceva
Moartea ar fi o optiune , dar nu solutiile pe care viata ti le-a promis
Am spus prea multe?
Nu cred..
Trebuie doar sa stii ca adevarul se afla în fiecare dintre noi
Mereu a fost aici
Unde sunt gândurile de timp uitate?
Unde sunt toate?
Sunt de mult ascunse
Când simti ca ai pierdut totul
Adu-ti aminte ca mai ai o sansa, nu o irosi, de a fi fericit..
Asa e si viata, o cutie a pandorei